CuprinsCaută

De ce are Palatul Elisabeta însemnătate în anii noștri?

29.01.2018
TwitterFacebook

Principesa Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria, și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, o reședință a cărei realizare a fost încredințată unui arhitect în vârstă de numai 24 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1935 și a fost încheiată în anul 1937. În zilele noastre, o placă de aramă este așezată pe peretele exterior al turnului de la intrare, în stânga porților mari de fier forjat, iar pe placă sunt indicați anii construcției, ca și anul nașterii și cel al morții arhitectului: 1911-1991. Fiica arhitectului Marcu a oferit cadou Familiei Regale, în anul 2002, planșele și fotografiile construcției, pe care tatăl său le-a păstrat în biroul lui, până la sfârșitul vieții.

În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat și distrus Casa Nouă, reședința suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal (pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului). În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuința secretă din satul Dobrița (județul Gorj), Regele Mihai și Regina-mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii, care a avut generozitatea de a le pune la dispoziție integral reședința ei bucureșteană. Suveranul și mama sa au rămas aici până în dimineața zilei de 31 decembrie 1947.

Regele Mihai locuia la Palatul Elisabeta în zilele în care avea întâlniri oficiale în capitală. În rest, suveranul stătea la Castelul Foișor din Sinaia, unde avea – de asemenea – întâlniri private și oficiale, inclusiv cu oamenii politici români, din ce în ce mai ostili și mai inflexibili, cu o agendă sovietică total contradictorie cu cea a suveranului. Iar timpul liber prefera să-l petreacă tot la Foișor.

În ziua de 30 decembrie, la ora 15, Regele Mihai a fost forțat să-și semneze abdicarea, într-un salon de la etaj. După vizita lui Petru Groza și a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele și mama sa au decis să rămână la palat în acea seară, au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viața angajaților putea fi în pericol, apoi au luat cina și, a doua zi dimineață, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan. Niciunul dintre ei nu știa atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta. Regele Mihai și Regina-mamă, aflați în Trenul Regal, au părăsit țara pe la Jimbolia, în noaptea dinspre 3 spre 4 ianuarie 1948, după ce Majestatea Sa semnase forțat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodată. Despre acest moment, regele avea să spună mai târziu: “Am plecat cu moartea în suflet.”

În timpul regimului comunist, din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ținut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puțini oaspeți oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comuniști își amintea de cazarea în dormitoarele oficiale a Regelui Juan Carlos I și a Reginei Sofia ai Spaniei, precum și a lui Eric Höneker, liderul comunist german.

Regina-mamă a murit la Lausanne în anul 1982, când România se afla în plină epocă ceaușistă, fără să fi avut șansa de a reveni în România. Regele Mihai a pășit din nou pragul Palatului Elisabeta aproape cinci decenii după plecarea în exil, la 28 februarie 1997, când Guvernul Victor Ciorbea l-a invitat să locuiască pentru cinci zile la Palatul Elisabeta. Din primăvara anului 1997 până în primăvara anului 2001, Familia Regală a stat de mai multe ori la Palatul Elisabeta, plătindu-și camera, pe noapte, ca la orice hotel din țară.

În ziua de 18 mai 2001, Regele Mihai și pe Regina Ana veneau, de data aceasta, înapoi acasă la Palatul Elisabeta.

Acum două decenii, Regele s-a întors la Palatul Elisabeta pentru a clădi fundația irevocabil europeană a României de mâine. Venirea Regelui Mihai la palatul tinereții lui nu a fost o târzie revanșă a unui om care a avut ca destin Așteptarea. Prin întoarcerea regelui, Palatul Elisabeta a devenit locul regalității de pe harta României de astăzi. Din incinta lui, Familia Regală a început un efort constant, gândit, ca și viitorul României, pentru douăzeci-treizeci de ani înainte. De altfel, în anul 2007, Familia Regală a publicat “O viziune pentru România pe 30 de ani”.

Palatul Elisabeta nu a fost, în fapt, o reședință “privată” nici în anii 1940, nici după anul 2001. Destinat prin lege, în mai 2001, drept reședință a Regelui Mihai I pe durata vieții sale, palatul a fost de aunci încoace un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale țării. La Palatul Elisabeta au avut loc în fiecare an sute de evenimente publice, reunind mii de oameni, români și străini, în vederea consolidării țării și a renumelui ei. Aici și-au găsit loc toate generațiile de români, de la copii de școală primară până la veteranii de război. Aici au venit români din orașele și comunele țării, din Basarabia, din țările învecinate și din cele îndepărtate. În afară de câteva camere cu destinație strict personală, cea mai mare parte a palatului a fost și este folosită pentru evenimente publice, la fel ca și grădina.

În ultimii 17 ani, șefi de stat republicani și capete încoronate au trecut pragul Palatului Elisabeta, invitați de Regele Mihai I și, mai apoi, de Majestatea Sa Margareta: Regele Juan Carlos I și Regina Sofia ai Spaniei, Marele Duce Henri și Marea Ducesă de Luxemburg, Președintele Cehiei Milos Zeman, Președintele Vytautas Landsbergis al Lituaniei (1990-1992), Președintele Lech Walesa al Poloniei (1990-1995), Președintele Ucrainei Victor Yuscenko (2005-2010), Președintele Letoniei Vladis Zatlers (2007-2011), Președintele Sali Berisha al Albaniei (1992-1997), Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei (în anul 2009, ca principi moștenitori), mai mulți membri ai Familiei Regale iordaniene, Principele de Wales, Principele Edward al Marii Britanii și Contesa de Wessex, șefii Caselor Imperiale și Regale ale Bulgariei, Albaniei, Greciei, Muntenegrului, Rusiei, Austriei, Portugaliei, Germaniei, mai mulți membri ai Familiei Regale a Belgiei, președintele Parlamentului Filipinelor, președintele Parlamentului Republicii Moldova, membri ai Guvernului Cehiei, prima doamnă a Cehiei Livia Klausova (2003-2013), prima doamnă a Senegalului Viviane Wade (2000-2012).

Palatul a găzduit sute de întâlniri cu ambasadori ai țărilor lumii, seri dedicate promovării economiei românești (locale și naționale), seri dedicate administrațiilor locale județene și municipale, seri dedicate NATO, UE, Crucii Roșii, activităților sociale, medicale, militare, societății civile, sportului, educației, culturii și științei, Academiei Române și Academiei Republicii Moldova.

Garden Party, sărbătoarea națională de 10 Mai, reunește anual mii de oameni în grădina Palatului Elisabeta. Este unul dintre cele mai iubite și mult așteptate momente ale anului, pentru fiecare dintre românii care iau parte la eveniment. Există, de câțiva ani încoace, și un Garden Party al copiilor, de 1 iunie.

Regele Mihai și Regina Ana au oferit, în ultimele două decenii de viață, Înaltul Patronaj multor universități, licee, instituții și organizații.

În prezent, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, și Principele Radu, alături de Principesa Maria, au acordat patronaj regal pentru zeci de instituții și organizații, care contină să vină la Palatul Elisabeta, pentru ca activitatea lor să fie mai bine cunoscută, mai respectată și sprijinită de societate. Cele mai mari organizații sportive din țară, în frunte cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român, au patronaj regal. Univesități, licee și școli din țară și din Republica Moldova își desfășoară activitatea sub protecția regală a Custodelui Coroanei, a Principelui Radu și a Principesei Maria.

Primăriile marilor municipii au un susținător permanent în Familia Regală. Misiunile economice în străinătate inițiate de Familia Regală au rezultate de primă importanță în activitatea economică viitoare a companiilor care însoțesc Familia Regală. Astfel de misiuni economice au avut loc în Marea Britanie, Suedia, Iordania, Bulgaria, alături de întâlniri cu caracter economic în 55 de țări pe 4 continente, din inițiativa și în prezența membrilor Familiei Regale.

Din februarie 1997, când Regele Mihai și Regina Ana au pășit în Palatul Elisabeta și au pornit în primul turneu regal NATO, au trecut 21 de ani, în care Familia Regală a avut mai bine de 10 000 de activități cu caracter public în țară, a efectuat 320 de vizite, cu sprijin guvernamental, în străinătate, a avut 114 întâlniri cu șefi de Stat în afara României și 47 de întâlniri cu șefi de Stat sau cu capete încoronate la Palatul Elisabeta.

Familia Regală este, în zilele noastre, unul dintre cei mai proeminenți și respectați promotori ai României în Europa și în spațiul translatlantic. Familia Regală are o activitate diplomatică neîntreruptă de 151 de ani, dintre care ultimii 21 de ani au fost printre cei mai intenși și mai productivi, mai ales în spațiul Uniunii Europene și NATO.

2018, anul Centenarului Marii Uniri, a început. Totodată, suntem cu 11 luni înainte ca România să preia președinția Uniunii Europene, un fapt de importanță istorică pentru țară. În cursul acestui an și al anului viitor, aportul Familiei Regale la promovarea intereselor fundamentale românești are o însemnătate evidentă.

 

Fotografii de Daniel Angelescu

×

Căutare