CuprinsCaută

Majestatea Sa a vizitat o unitate de elită a Forțelor Aeriene

08.07.2018
TwitterFacebook

Sâmbătă, 7 iulie 2018, Majestatea Sa Margareta și ASR Principele Radu au fost oaspeții Bazei 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

În Anul Centenar, Majestatea Sa a ținut să onoreze aportul neprețuit al Forțelor Aeriene române în istoria modernă și contemporană a țării noastre.

Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au fost întâmpinați la intrarea în Baza Aeriană de generalul de flotilă aeriană Lian Someșan, locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, și de comandorul Marius Oatu, comandantul Bazei 71 Aeriană. Marea unitate are în dotare avioane MiG-21 LanceR, variantă aer-sol şi variantă aer-aer, precum și elicoptere IAR-330 SOCAT.

Majestatea Sa a luat parte la o prezentare a activității marii unități, făcută de Șeful Statului Major al Bazei. Apoi, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală au vizitat Departamentul Simulator al bazei, acolo unde se instruiesc toți piloții militari, în vederea dobândirii cunoștințelor de zbor pe avioanele MiG 21 LanceR.

În a doua parte a vizitei, Familia Regală a luat cunoștință cu personalul militar de pe avioanele și elicopterele de luptă și au urmărit un exercițiu aerian efectuat cu măiestrie și curaj de piloții ofițeri, printre care s-au numărat și femei.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, a felicitat din inimă pe militarii Forțelor Aeriene și a exprimat admirația Casei Regale a României pentru această excepțională profesie din societatea românească, o specialitate militară care a făcut istorie și a scris pagini glorioase în secolul XX și în zilele noastre.

Date istorice

Legătura dintre Casa Regală și aviația militară românească este istorică. Armata României a început era aeronauticii în timpul Principelui Suveran Carol I, în anul 1874, când primii trei ofițeri români au călătorit cu balonul și au concluzionat că este un mijloc important pentru a aduna informație militară.

Nouă ani mai târziu, sub domnia Regelui Carol I,  în 1893, s-a înfiinţat aerostaţia militară, prima subunitate aeronautică din istoria armatei române. Primul ofiţer român care s-a specializat în folosirea baloanelor pentru informaţii a fost locotenentul Eugeniu Asachi.
Aerostaţia militară română a folosit pentru prima dată un balon de observaţie la manevrele regale din 1910, care au avut loc pe ambele maluri ale Oltului. În timpul Primului Război Mondial, baloanele au fost folosite în timpul bătăliei de la Mărăşeşti.

În ultimii ani de domnie ai marelui Rege Carol I, din 1910 până în 1913, s-au făcut pași importanți către crearea aviaţiei militare române. Aurel Vlaicu a realizat primul avion (1910), au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi (1911), s-a creat prima şcoală de zbor (1912) şi a apărut prima lege de organizare a aeronauticii (1913).

În anul 1915 apare insigna de aviator român, purtând cu mândrie aripile românești și cifrul Regelui Ferdinand I, iar în anul 1916 a fost înființată artileria antiaeriană română. În anul 1917, Aeronautica română a participat la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz) îndeplinind misiuni de informaţii, atac asupra poziţiilor inamice, vânătoare şi apărare antiaeriană.

Anii 1920 au fost anii celei de-a doua generaţii de aviatori şi artilerişti antiaerieni români. Au apărut flotilele aeriene şi regimentele AA. La 1 ianuarie 1924 aeronautica s-a transformat în categorie de forţe, fiind pusă sub autoritatea Inspectoratului general al aeronauticii. În perioada de început a Inspectoratului General al Aeronauticii a fost introdusă uniforma de aviaţie (1925).

În timpul Regelui Carol al II-lea, în anul 1936, s-a înființat Ministerul Aerului și Marinei, cea mai înaltă formă de autonomie pe care au avut-o aviația și marina.

În timpul Regelui Mihai I, între anii 1941 şi 1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial: Frontul de Est (1941-1944), Apărarea Teritoriului Naţional (1941-1944), Frontul de Vest (1944-1945).

La începutul anilor 1940, Regele Mihai I a urmat personal cursuri de pilotaj, devenind ulterior pilot de încercare. La București, Regele Mihai a avut instructori o serie de piloți militari.

Tot în anii celui de-al Doilea Război Mondial, doamnele şi domnişoarele românce cu brevet de aviator care au dorit să ia parte la efortul românesc de război au fost încadrate într-o escadrilă sanitară care, având avioanele vopsite în alb, a fost denumită de jurnalişti „Escadrila Albă”. Această subunitate aeriană sanitară se înfiinţase în cadrul Aviaţiei civile, în iunie 1940, la sugestia Marinei Ştirbey, care văzuse ceva asemănător în timpul unui raid aerian din 1936 în zona Scandinaviei. Printre femeile pilot care au făcut parte din această escadrilă au fost Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Duţescu şi Smaranda Brăescu.

©SMFA

 

Fotografii de Daniel Angelescu

×

Căutare