CuprinsCaută

Regele și sfintele sărbători de Paști

15.04.2017
TwitterFacebook

Încă de la începuturile existenței ei, Familia Regală a acordat sărbătorilor Paștelui și Crăciunului o importanță profundă, adăugând înțelesurilor religioase ale celor două mari sărbători creștine și dimensiunea națională, istorică, cea a tradițiilor și cea a identității naționale.

Regii României, ca și întreaga societate românească, au considerat sărbătoarea de Paști, și mai ales slujba Învierii Domnului, drept celebrarea cea mai importantă din calendarul național. În timpul domniei fiecăruia dintre regii noștri, ținuta la slujba de Înviere era uniformă de ceremonie pentru militari și frac pentru demnitari. Era momentul public culminant al întregului an.

Regele Carol I și Regina Elisabeta, apoi Regele Ferdinand I și Regina Maria, au respectat cu sfințenie tradițiile românești, petrecând alături de comunități de pe întinsul țării Paștele ortodox și respectând tradițiile noastre populare și creștine.

Odată cu Regele Carol al II-lea și Regina-mamă Elena, ambii botezați în confesiunea ortodoxă, legătura dintre sărbătoarea de Paști și Familia Regală a devenit încă mai profundă.

Regele Mihai și, ulterior, Regina Ana, au petrecut sărbătoarea de Paști, în țară și în exil, cu aceeași bucurie și credință cu care au făcut-o înaintașii lor.

Dintre toți membrii Familiei Regale, de-a lungul celor 150 de ani de existență, Regele Mihai este cel care a cunoscut cel mai bine sărbătorile pascale, la care a participat de-a lungul a nouă decenii, de la sărbătorile anilor 1920, când era copil, până la cele din anii noștri, când poposea în fiecare an în altă episcopie, pentru a se întâlni cu români din toate colțurile țării și de pe toate meridianele lumii.

Desigur, sărbătoarea de Paști a anului 1992 va rămâne de neuitat pentru toți cei care au luat parte la ea, așa cum va rămâne neștearsă din istoria contemporană a României. Regele Mihai și Regina Ana, însoțiți de Principesa Elena și de fiul ei, Nicolae, au sărbătorit Noaptea Învierii la Putna, după o absență din țară de 45 de ani. Primirea la București care a urmat a fost, de asemenea, un moment fără egal în legătura istorică dintre Națiune și Coroană.

După anul 1997, când Regele Mihai a mers de Paști la Timișoara, fiecare an care a urmat a dus Familia Regală în altă comunitate. Au fost vizitate în zilele sfintelor sărbători de Paști orașe precum București, Iași, Galați, Craiova, Techirghiol, Cluj, Alba Iulia, Giurgiu, Deva, precum și tinerele episcopii de la Madrid și Stockholm. Uneori, Regele Mihai a ales să petreacă zilele de Paști la Săvârșin. În anul 2012, Familia Regală a mers de Paști la Marea Moartă, în locurile biblice ale Sfântului Ioan.

În anul 2015, Familia Regală a trecut pragul Catedralei Mitropolitane din Chișinău, prima oară după anul 1942, când edificiul a fost sfințit, după reconstrucție, în prezența Regelui Mihai I și a Reginei-mamă Elena. Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei, și Principele Radu au luat parte la slujbele de Înviere oficiate de Mitropolia Moldovei și de Mitropolia Basarabiei.

Regele Mihai I, contemporan cu toți cei șase patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, este nu numai regele nostru, ci și singurul martor, participant și liant între sărbătorile de Paști ale țării noastre, din ultimii 90 de ani. Ultimele trei sărbători ale Învierii la care Majestatea Sa Regele a participat au fost la Iași, în 2009, la Madrid, în 2010 și la Săvârșin, în 2011. Începând din anul 2012, Regele Mihai și Regina Ana au petrecut privat sfintele sărbători de Paști, la reședința din Elveția.

 

×

Căutare